România se găsește printre cele 24 de națiuni care vor participa la turneul masculin de baschet al Universiadei din Taipei. Întrecerea din Asia începe la 19 august, iar extrema noastră, Georgian Păun, a fost convocat în lotul tricolor pentru acest eveniment, aflat în cantonament la București.

Ai noștri au o grupă foarte grea la Campionatul Mondial Universitar (CMU), urmând a întâlni în ordine Cehia (20 august), Estonia (21 august), Emiratele Arabe Unite (23 august), SUA (24 august), Argentina (25 august). Primele două clasate se califică în sferturile de finală. 

”Am șansa să particip la Campionatul Mondial Universitar, iar toată lumea cu care am vorbit mi-a spus că atmosfera din campus, de la competiție, este incredibilă. Avem o grupă dificilă, dar poate facem o surpriză. Oricum, pentru noi este benefic să jucăm cu Statele Unite, întâlnim viitori baschetbaliști de NBA. Este un lucru mare, poate o singură dată în carieră ai o astfel de șansă”

- Probabil americanii vor veni cu jucători din NCAA…

Da, vin cu baschetbaliști din NCAA Division I, divizia cea mai valoroasă a campionatului universitar american. Argentina, Cehia și Estonia sunt și ele echipe cu jucători foarte buni. Noi ne-am mai întâlnit cu unii dintre ei pe perioada junioratului, la Campionatele Europene și îi cunoaștem. 

- Pentru tine este prima Universiadă.

Da… Trebuia să mai participăm și acum două veri în Coreea, dar s-a anulat.  Este o experiență nouă și abia aștept să ajungem acolo. Ne pregătim la București și Galați, jucăm câteva meciuri amicale, apoi în 17 august plecăm spre Asia. 

- Vei lipsi la reunirea BC Timișoara, de la mijlocul lunii, dar te întreb cum vezi  campionatul ce va urma.

Am văzut că majoritatea colegilor mei din sezonul trecut au rămas la echipă, ceea ce este îmbucurător, pentru că noi deja ne cunoaștem, avem o chimie formată și asta ne va ajuta în viitorul sezon.

- A rămas și bunul tău prieten, americanul Adrian Diaz.

Da, am ținut legătura cu el, vara asta, și mă bucur că va continua la Timișoara. Mă bucur că a semnat Igor Mijailovic, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, cu care am fost coleg la Sibiu, și cred că vom face un sezon bun, pentru că toți băieții sunt de caracter. Ne vom înțelege și în teren și în afara terenului. 

- Cum vezi transferurile făcute de celelalte echipe?

Va fi un sezon foarte greu, mai dificil decât precedentul. Foarte multe echipe s-au întărit cu străini valoroși, dar și cu români. Totuși, revin și spun: relațiile, chimia dintre noi ne vor ajuta să obținem rezultate bune spre foarte bune. 

 

Articol scris de Milan Ianoșev, voluntar BC Timișoara

Căpitanul echipei noastre, Mladen Jeremic, a acordat un interviu portalului MVP din Serbia, publicat la mijlocul acestei săptămâni. ”Jerry” a fost contactat pentru a-și aminti finala de acum zece ani, a Campionatului Mondial al juniorilor U19, câștigată de sârbi în fața SUA, după un meci în care a înscris 24 de puncte și l-a avut ca adversar direct pe cel ce este de ani buni una dintre cele mai mari vedete NBA, Stephen Curry

La 22 iulie 2007, Serbia învingea SUA cu 74-69, partidă în care  Jeremic a jucat 40 de minute și a fost principal marcator.  

„Chiar dacă au trecut 10 ani, povestesc despre asta foarte des oamenilor. Probabil pentru că Mondialul s-a ținut în țara noastră, au fost multe informații și toată lumea a rămas cu o amintire. Tot turneul am jucat la un nivel înalt, nu doar finala. Am bătut America, într-o atmosferă de nedescris, cu atâtea trăiri și emoții. Ceva ce nu se uită niciodată! Dar, trebuie să recunosc, nu ştiu ce s-ar fi întâmplat dacă anumiţi jucători nu au fi avut probleme cu accidentările, întrebarea este care ar fi fost rolul meu în toate acestea. În orice caz, totul s-a terminat frumos.”

MVP: Drumul către medalia de aur a început din Loznica (n.r. – locul de naștere al lui Mladen), unde în 1997 ai făcut primii pași în baschet.

„Baschet am început să joc de la 10 ani la KK Loznica, la antrenorul Nikola Rakic. El m-a antrenat până la 14 ani și până la plecarea la FMP. De la acel moment, totul a fost cumva în favoarea mea. Este un sistem în care jucătorii tineri au toate condițiile pentru a reuși. Slobodan Klipa a fost antrenorul care a avut cea mai mare influență asupra mea. Aproape tot ce știu, am învățat de la el. La 18 ani, am plecat la Borac. A fost o mare experiență. După toate astea, am petrecut 4 sezoane în prima echipa a FMP-ului.’’

MVP: După încheierea cooperării s-a mutat în Vrsac, de care-l leaga numai amintiri frumoase.

„La Hemofarm am ajuns, din păcate, când a început să se simtă finalul acelui club. Chiar dacă au fost multe probleme financiare, a fost cea mai frumoasă perioada din cariera mea.’’

MVP: A venit și prima plecare în strainătate, în Italia.

„Prima experiență internațională a fost în liga italiană, la Reggio Emilia. În echipă am creat un rezultat frumos, dar personal nu m-am descurcat cum aș fi vrut. Individual am jucat un sezon bun, dar părerea personală a fost că puteam și mai mult.’’

MVP: Jeremic s-a mutat în Romania, în tara în care chiar jucătorii din Serbia sunt cei care fac diferența și cresc acest sport.

„România are un impact mare în cariera mea. Deja joc de două sezoane la un nivel foarte mare. Liga are o anume calitate și, din an în an, crește. Românii investesc destul în sport, nu doar în baschet. Câteva echipe au bugete serioase și aduc jucători străini foarte buni. Sunt destui de pe teritorul sârbesc care evoluează acolo de ani buni. Cred că am luat o decizie bună. Și anul viitor voi juca la Timișoara: am dobândit un nume și deocamdată îmi e foarte bine. Dacă sănătatea va fi de partea mea, am planuri să mai joc multe sezoane. Nu sunt concentrat pe nici un obiectiv, pentru ca niciodată nu știm ce ne aduce ziua de mâine’’.

 

Jucătorul echipei noastre, Octavian Popa Calotă, ”sărbătorește” astăzi o lună de când se află în cantonament cu echipa națională de seniori a României. Și vor urma alte aproape două luni, căci tricolorii participă la începutul lunii septembrie la turneul final al Campionatului European de baschet. Grupa C, în care se află echipa României, se joacă la Cluj, celelalte cinci componente ale sale fiind, în ordinea în care le întâlnește naționala noastră, Cehia (1 septembrie), Croația (2 septembrie), Spania (4 septembrie), Ungaria (5 septembrie) și Muntenegru (7 septembrie).

 

Kevin Calotă despre:

 

Sacrificarea  vacanței”Pentru lotul național merită un astfel de sacrificiu. Sunt omul care mereu a spus DA convocărilor, iar de această dată avem un motiv de bucurie în plus, acela că vom juca în fața propriilor suporteri. Pot să spun fără frica de a greși că este apogeul carierei mele la echipa națională”

 

Atmosfera de la lot – ”Este foarte bună și în plus se simt anumite îmbunătățiri față de alte acțiuni ale echipei naționale. Avem condiții foarte bune de a ne antrena, staff-ul tehnic este mai larg, se lucrează după cele mai noi standarde, iar recuperarea pe care o facem este excelentă. Lumea își dă toată silința să nu ne lipsească nimic”

 

Grupa de la Euro – ”Una foarte dificilă. Toate adversarele vor fi puternice și în special Spania și Croația. Doar uitându-te la roster-ul lor, la echipa de club la care evoluează îți dai seama că ai de-a face cu nume importante ale baschetului continental. Noi ne pregătim foarte bine și ne vom vinde pielea foarte scump; în niciun caz nu ne vom prezenta ca victime”

 

Familie – ”Sunt momente, nu puține, când mi-e dor de copii și de soție (n.r. – Daria Popa Calotă – jucătoare de volei la Agroland Timișoara). Din când în când mai dau o fugă până la Sibiu, unde i-am dus pe copii, să stea cu bunicii. Am noroc că atât de la Cheile Grădiștei, când am fost în cantonament acolo, cât și acum, din Cluj, mi-e destul de aproape”

 

Lotul pentru Euro – ”Dacă mă întrebi pe mine, sunt sigur că am șanse mari să prind lotul, dar antrenorii știu cel mai bine ce vor alege. Eu nu pot decât să mă pregătesc cu maximum de seriozitate și să mă fac util. Acum am o întindere la inghinali și voi rata meciurile amicale pe care le vom disputa în Portugalia, la acest final de săptămână, însă medicii mi-au spus că pauza nu va fi mai lungă de o săptămână. Voi pierde primele săptămâni din pregătirea cu BC Timișoara, dar știu că mă înțeleg cei de acasă și vreau să-i fac mândri de evoluțiile mele la Euro”

 

Prima parte a pregătirii cu naționala de seniori a efectuat-o și un al doilea component al formației noastre, Lucas Tohătan, însă jucătorul în vârstă de 18 ani se află acum la lotul de juniori cu care va participala Euro, existând șansa ca apoi să revină la ”echipa mare”. 

 

Performanța naționalei de baschet tineret a României, aceea de a promova în divizia A a Campionatului European, a generat foarte mult entuziasm. Despre rezultatul reprezentativei conduse de antrenorul nostru, Tudor Costescu, s-a vorbit ca fiind istorică, iar evoluția tricolorilor a fost analizată zile în șir. La o săptămână de la această promovare, am stat de vorbă cu Tudor Costescu, pentru a-l întreba ”care sunt concluziile trase la rece”.

A fost un turneu greu, de success, extrem de solicitant, în care am avut așteptări mari. Și noi, staff-ul tehnic de la echipă și organizatorii de la noi, ca reprezentativă națională. Am întâlnit formații puternice pe tot parcursul competiției, am avut meciuri disputate, dar acum, uitându-ne în spate și făcând o analiză, realizez cu nu ar fi trebuit să ne fie frică de nicio echipă din competiție.

- Dar v-ați fi așteptat, la start, să câștigați toate meciurile?

Acesta era obiectivul și a fost important că ne-am stabilit un astfel obiectiv. Am luat fiecare meci în parte, am crescut ca evoluție și am ajuns să câștigăm finala.

- Am adresat întrebarea și pentru că a lipsit un jucător foarte valoros, Uță.

Da, este adevărat, dar asta nu ne-a făcut mai slabi, ci poate, din contra, mai puternici. Absența lui nu ne-a știrbit din forța grupului, forță care a reprezentat unul dintre atuurile noastre importante. 

- Care a fost cel mai dificil moment?

Cel mai dificil și cel mai important, moment cheie al competiției, a fost acel meci cu Georgia, primul din turneu. Georgia are o școală baschetbalistică deosebită; are în permanență unul-doi jucători în NBA și minimum patru în Euroligă, în fiecare sezon, dezvoltă un baschet de calitate și ne-a fost deosebit de greu să trecem de ei, mai ales știind că este partida noastră de deschidere, dar mă bucur că am reușit să mobilizăm echipa și să trecem cu bine de acel joc. 

- Ați învins echipe importante ale Europei, cum ar fi Rusia și Croația. N-a  existat o teamă a jucătorilor în acele partide?

Aceste victorii sunt un motiv în plus de bucurie, pentru că nu știu de câte ori în istorie România a izbutit astfel de succese sau dacă a reușit vreodată. Dar, așa cum am spus și la început, nu trebuie să ne fie frică de nicio echipă, fiindcă nivelul jocului nostru, dar în special mobilizarea și dorința de performanță ne-au făcut să fim cel puțin egali cu orice adversar. 

- Aveți o scurtă vacanță acum, după care veniți la Timișoara, pentru a relua pregătirile cu BC.

Suntem aproape de a finaliza lista echipei pentru sezonul următor, mai avem practic de semnat un singur jucător, iar programul din perioada pre-competițională este făcut, așa încât avem toate condițiile să începem bine pregătirea. Sper să fim solizi ca grup, deși acest lucru nu ne-a lipsit în mod special în partea a doua a sezonului, dar urmărim să formăm un grup și mai puternic, nu neapărat prin valoarea intrinsecă a jucătorilor, ci ca nivel de exprimare. O să avem o lună și jumătate la dispoziție pentru a ne atinge acest obiectiv. Ne-am bazat în mod special pe continuitate, am făcut eforturi mari în acest sens, dovadă fiind și recentul anunț privitor la Adrian Diaz. Vreau să mulțumesc clubului pentru că ne-a pus ladispoziție un număr mare de jucători din sezonul trecut, pe care i-am dorit. Sperăm ca acesta să fie un alt atu al nostru, continuitatea. 

- Reunirea este la 14 august, dar vor lipsi jucătorii convocați la loturile naționale, Calotă, Tohătan, Păun. Cât va conta?

Va conta, cel puțin în prima parte a pregătirii, dar sper să nu ajungem să conteze și în prima parte a campionatului. Ei nu sunt în vacanță, ei se antrenează, deci sunt în formă sportivă ridicată. Faptul că am lucrat cu ei și sezonul trecut va face ca integrarea să nu fie așa dificilă. 

- Cum vedeți programul echipei în cele două competiții interne?

Mi-e greu să-mi exprim o părere acum, deoarece nici una dintre echipe nu și-a definitivat lotul și nu au început jocurile amicale. Sper să fim un grup mai puternic decât anul trecut și avem șanse, mai ales în campionat să începem foarte bine.  

 

Foto: Facebook Federația Română de Baschet

 

Omul care a preluat echipa noastră la mijlocul lunii ianuarie, Tudor Costescu, vorbește despre partea secundă a sezonului 2016/2017. El a lăsat un post sigur de la Federația Română de Baschet pentru tumultul Ligii Naționale de baschet masculin și pentru viața la puls 200 de pe banca tehnică. Cu Tudor Costescu la timonă, BC Timișoara a încheiat campionatul pe poziția a cincea. 

Cum a fost începutul? Cum ați devenit, din antrenor federal, antrenor la Timișoara?

Tudor Costescu: Lucrurile au decurs foarte repede și mă bucur că am ajuns în momentul acesta în care să încheiem împreună o a doua parte de sezon. Eu fiind în funcția de antrenor federal, și ținând legătura cu absolut toate cluburile din țară, deci și cu cel din Timișoara, am fost contactat de cei de aici și mi s-a propus să vin, să încheiem sezonul împreună, într-un mod cât mai bun. Nu am ezitat, doar mi-am luat răgaz de o zi pentru a discuta cu familia și din punct de vedere personal, după care am venit la pregătire.

Practic, nu cunoșteați echipa. Campionatul masculin în ce măsură vă era familiar?

Ca antrenor federal, mi-am orientat activitatea spre dezvoltarea sectorului de tineret, dar pasiunea mea a rămas baschetul de Ligă Națională și de seniori, așa că urmăream cu destulă atenție meciurile și chiar mergeam la partidele din București, când aveam ocazia. Formația Timișoarei nu o cunoșteam în detaliu și multe lucruri s-au devoalat în momentul când am intrat în sală, la pregătire, dar îmi făcusem o impresie despre potențialul jucătorilor, despre potențialul echipei. În plus, cunoștem personal câțiva jucători, pe cei români pe toți, astfel că știam la ce să mă aștept.

Până la final, a fost ceea ce v-ați așteptat?

Eu socotesc că a fost un sezon reușit. Am găsit aici oameni cu care am putut lucra, atât cât au fost valizi, jucători cărora nu am ce să le reproșez, un mediu bun și un staff tehnic care mi-a scurtat foarte mult timpul de acomodare, oameni dedicați. Partea administrativă și managerială a contribuit și ea la atmosfera bună, așa că nu avem lucruri de care să ne plângem.

Acum, la rece, la final de sezon, de ce au apărut acele numeroase accidentări în perioada jocurilor din Top 6?

E greu de spus. Trebuie afirmat că partea de pregătire fizică, strict de pregătire fizică, se face în timp. Eu am sesizat anumite căderi și anumite carențe în această pregătire și am încercat să reglăm lucrurile și să devenim mai buni. S-ar putea spune că la planificarea antrenamentelor nu am avut cea mai bună inspirație, probabil și pentru că nu știam foarte bine sportivii, dar toțuși să ținem cont că, în afară de Jonte Flowers, care a avut o accidentare musculară, toate celelalte probleme au venit întâmplător, contuzii, căzături, entorse: Jeremic a fost lovit la spate, Calotă a căzut pe mână, Rambo a fost lovit în genunchi, deci nu se poate spune că pregătirea a fost cea care a determinat apariția acestor accidentări. Cert este că acești jucători ne-au lipsit foarte mult.

Care a fost momentul cel mai dificil al acestui nou mandat la Timișoara?

Perioada aceea din Top 6 când aveam multe indisponibilități. Știam că în formula în care ne prezentăm este greu să câștigăm, dar chiar și așa am făcut meciuri bune și când aveam doar șapte jucători valizi, cel mult opt. Atunci ne-a fost cel mai greu să rămânem lucizi și calmi. De exemplu, la Cluj, erau doar trei puncte diferență la pauză, am evoluat bine 20-25 de minute, după care adversarul s-a distanțat la 30 de puncte. Este genul de meci când meriți mai mult și ieși de pe teren cu capul plecat, iar dacă astfel de lucruri se repetă îți poți pierde concentrarea pe termen lung.

Se putea mai mult cu Oradea, în sferturile de finală?

Spun și acum că puteam să câștigăm și noi seria, orice scor era posibil. Eu consider Oradea ca fiind cea mai completă, echilibrată și elaborată echipă din sezonul încheiat. Ca aspect al jocului și ca valoare individuală, a fost cel puțin la nivelul Clujului. De aceea, meciurile cu ei au reprezentat cea mai grea încercare pe care o puteam avea în play off. Din punct de vedere al scorului și al evoluției în cele trei meciuri, este frustrant să spui că ai avut 13-14 puncte în primul meci și ai pierdut. Am condus în meciul al doilea până în ultimele cinci minute și apoi am cedat. Acasă, am cedat la două puncte. Într-adevăr, asta rețin statistica și istoria acestor confruntări, însă nu e mai puțin adevărat că noi abia la Pitești, în ultima etapă din Top 6, avusesem tot lotul valid, că mulți jucători veneau după recuperare fizică, după partide în care i-am menajat și atunci coeziunea echipei a avut de suferit. Dacă am fi fost în formulă completă cu două-trei meciuri mai devreme, să fi avut rutină în pregătirea jocurilor cu Oradea, am fi arătat și mai bine. Am spus-o, o repet: eu sunt mândru de modul cum s-au prezentat băieții. Acele avantaje despre care se zice că le-am irosit au fost obținute cu enorm de multă muncă, transpirație și sacrificii. Să ajungi să conduci Oradea șapte din cele opt sferturi ale primelor două partide nu este la îndemâna oricărei echipei. Este adevărat că pe final, din varii motive, imputabile unora sau altora, înfruntările s-au încheiat cu înfrângere, dar cred că trebuie reținute ardoarea și calitatea jocului prestat de noi.

Ați pregătit transferurile?

Am cristalizat un plan, la nivel de intenții. Momentan, așteptăm confirmarea susținerii financiare, pentru că și aici sunt chestiuni de pus la punct. Am înțeles că a apărut o lege nouă, care reglementează modul de efectuare a plăților, contractele și altele. Deocamdată, nu avem toate datele problemei pentru a concretiza vreun transfer, vreo negociere, deoarece nu știm în amănunt cum stăm cu bugetul. Sunt convins că lucrurile o să intre pe un făgaș normal în perioada următoare și atunci vom putea concretiza planurile noastre.

În ce măsură păstrați lotul din sezonul trecut?

Obiectivul nostru principal în această perioadă de transferuri este să securizăm jucătorii pe care dorim să-i păstrăm. Sigur că avem unii baschetbaliști sub contract: Calotă, Drăgușin, Jeremic, Milencovici, Tohătan. De asemenea, avem contracte valabile cu Georgian Păun, Alexandru Albu, Mihai Ursan, Cristian Mocrițchi și Cristian Porumb. Pe lângă ei, vrem să-i păstrăm pe jucătorii care au dat satisfacție sezonul trecut. Ne dorim să se și poată lucrul acesta, deoarece după rezultatele din acest sezon le-a crescut valoarea și probabil și pretențiile lor vor fi mai mari. Să vedem dacă le putem satisface. Eu mi-aș dori să putem oferi continuitate, fiindcă este foarte importantă: și ei sunt obișnuiți unul cu altul, eu cu ei, ei cu mine, cu conducerea, cu orașul. Este important să nu mai căutăm jucători  care să aibă nevoie de perioade lungi de acomodare.